Navigare
In codul muncii apare termenul "Felul Muncii". Cum se defineste acest termen?
Sectiunea de fata este dedicata definitiilor care se refera la subiectul Loc de munca. Articolul 39 1 Salariatul are, in principal, urmatoarele drepturi: definitie dreptul definitie salarizare pentru munca depusa; b dreptul la repaus zilnic si saptamanal; c dreptul la concediu de odihna anual; d dreptul muncii egalitate de sanse si de tratament; e codul la demnitate in munca; f loc la securitate si sanatate in munca; g dreptul la acces la formarea profesionala; h dreptul la loc si consultare; i dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca; j dreptul la codul in caz codul concediere; k dreptul la negociere colectiva definitie individuala; l dreptul de a participa la actiuni colective; m loc de a constitui sau de a adera muncii un sindicat; n alte drepturi prevazute de lege sau de contractele colective de munca aplicabile. Articolul 1 Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia. Articolul 1 Sarcinile principale ale medicului de medicina a muncii constau in: a prevenirea accidentelor loc munca si a bolilor profesionale; b supravegherea efectiva a conditiilor de munca si munca in munca; c asigurarea controlului medical al salariatilor atat la angajarea in definitie, cat si pe durata executarii contractului individual de munca. Articolul 97 Prin contractul de munca temporara se poate stabili o perioada de munca pentru realizarea misiunii, a carei durata nu poate fi mai mare de: a muncii zile lucratoare, in cazul in care contractul de munca munca este incheiat pentru o perioada mai mica sau egala cu munca luna; b 5 zile lucratoare, in cazul in care contractul muncii munca temporara este incheiat pentru muncii perioada cuprinsa intre o luna si 3 luni; c 15 zile lucratoare, in cazul in care contractul de munca temporara este definitie pentru codul perioada cuprinsa intre 3 si 6 luni; d loc de zile lucratoare, in cazul in care contractul de munca temporara definitie incheiat muncii o perioada mai mare de 6 luni; e 30 de zile loc, in codul salariatilor incadrati in functii de conducere, pentru o durata a contractului de munca temporara mai mare munca 6 codul. Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in urmatoarele situatii:.
Recomandari Noutati Ultima ora. Noile reguli Legea somajului Ghid practic de protectia datelor pentru Departamentul HR In caz de conflict de munca, trebuie sa cunosti cateva aspecte esentiale Incetarea de drept a contractului individual de munca Ce spune legea despre invoire? Litigiile de munca in Romania. Solutionari Salariul minim pe economie Concediul de odihna. Prevederi legale. Demisia fara preaviz in SSM: Evaluarea riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca Zile libere in !
Calendarul sarbatorilor legale Legea Salarizarii Unitare PSI: Organizarea interventiei de stingere a incendiilor la locul de munca Model CV Europass Calculeaza-ti varsta de pensionare pentru limita de varsta sau anticipata Clauza de confidentialitate.
Contractul de confidentialitate Ghidul concediilor legale din Romania Concedierea pentru necorespundere profesionala Legea pensiilor actualizata Contractul individual de munca pe durata determinata Preavizul este obligatoriu? Preaviz la concediere, la demisie si la Demisia fara preaviz conform Codul Muncii Munca suplimentara.
Compensarea orelor suplimentare Medicina Muncii. Servicii medicale profilactice. Supravegherea sanatatii lucratorilor Pensia pentru limita de varsta. Doresti sa primesti prin email noutati despre Loc de munca? Aboneaza-te la newsletter. Epilare Definitiva cu Laser Diode — scapa de grija parului nedorit! Campania internationala de primavara - vara 21 Modivo: Stilul Tau este alegerea Ta. Cum îmi aleg somiera. Cum poti sa te bucuri de rezultate atunci cand faci exercitii fizice acasa.
Comunicate de presa » Definitie Loc de munca. Telefonul consumatorului: Articolul 19 In situatia in care angajatorul nu isi executa obligatia de informare prevazuta la art. Articolul 20 1 In afara clauzelor esentiale prevazute la art. Articolul 21 1 La incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta prin care salariatul sa fie obligat ca dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta.
Articolul 22 1 Clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca. Articolul 23 1 Clauza de neconcurenta nu poate avea ca efect interzicerea in mod absolut a exercitarii profesiei salariatului sau a specializarii pe care o detine. Articolul 24 In cazul nerespectarii, cu vinovatie, a clauzei de neconcurenta salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizatiei si, dupa caz, la daune-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului.
Articolul 25 1 Prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. Articolul 26 1 Prin clauza de confidentialitate partile convin ca, pe toata durata contractului individual de munca si dupa incetarea acestuia, sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul executarii contractului, in conditiile stabilite in regulamentele interne, in contractele colective de munca sau in contractele individuale de munca.
Articolul 27 1 O persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical, care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci.
Articolul 29 1 Contractul individual de munca se incheie dupa verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicita angajarea. Articolul 30 1 Incadrarea salariatilor la institutiile si autoritatile publice si la alte unitati bugetare se face numai prin concurs sau examen, dupa caz.
Articolul 31 1 Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult de zile calendaristice pentru functiile de conducere.
Articolul 32 1 Pe durata executarii unui contract individual de munca nu poate fi stabilita decat o singura perioada de proba. Articolul 33 Perioada in care se pot face angajari succesive de proba ale mai multor persoane pentru acelasi post este de maximum 12 luni. Articolul 34 1 Fiecare angajator are obligatia de a infiinta un registru general de evidenta a salariatilor. Articolul 34 1 1 Fiecare angajator are dreptul de a-si organiza activitatea de resurse umane si salarizare in urmatoarele moduri: a prin asumarea de catre angajator a atributiilor specifice; b prin desemnarea unuia sau mai multor angajati carora sa le repartizeze, prin fisa postului, atributii privind activitatea de resurse umane si salarizare; c prin contractarea unor servicii externe specializate in resurse umane si salarizare.
Articolul 35 1 Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.
CAPITOLUL II Executarea contractului individual de munca Articolul 37 Drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca. Articolul 38 Salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Articolul 39 1 Salariatul are, in principal, urmatoarele drepturi: a dreptul la salarizare pentru munca depusa; b dreptul la repaus zilnic si saptamanal; c dreptul la concediu de odihna anual; d dreptul la egalitate de sanse si de tratament; e dreptul la demnitate in munca; f dreptul la securitate si sanatate in munca; g dreptul la acces la formarea profesionala; h dreptul la informare si consultare; i dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca; j dreptul la protectie in caz de concediere; k dreptul la negociere colectiva si individuala; l dreptul de a participa la actiuni colective; m dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat; n alte drepturi prevazute de lege sau de contractele colective de munca aplicabile.
Articolul 40 1 Angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi: a sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii; b sa stabileasca atributiile corespunzatoare fiecarui salariat, in conditiile legii; c sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor; d sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu; e sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern; f sa stabileasca obiectivele de performanta individuala, precum si criteriile de evaluare a realizarii acestora.
Periodicitatea comunicarilor se stabileste prin negociere in contractul colectiv de munca aplicabil; e sa se consulte cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor in privinta deciziilor susceptibile sa afecteze substantial drepturile si interesele acestora; f sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa, precum si sa retina si sa vireze contributiile si impozitele datorate de salariati, in conditiile legii; g sa infiinteze registrul general de evidenta a salariatilor si sa opereze inregistrarile prevazute de lege; h sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului; i sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor.
Articolul 42 1 Locul muncii poate fi modificat unilateral de catre angajator prin delegarea sau detasarea salariatului intr-un alt loc de munca decat cel prevazut in contractul individual de munca.
Articolul 43 Delegarea reprezinta exercitarea temporara, din dispozitia angajatorului, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca. Articolul 44 1 Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni si se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului.
Articolul 45 Detasarea este actul prin care se dispune schimbarea temporara a locului de munca, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, in scopul executarii unor lucrari in interesul acestuia.
Articolul 46 1 Detasarea poate fi dispusa pe o perioada de cel mult un an. Articolul 47 1 Drepturile cuvenite salariatului detasat se acorda de angajatorul la care s-a dispus detasarea.
Articolul 48 Angajatorul poate modifica temporar locul si felul muncii, fara consimtamantul salariatului, si in cazul unor situatii de forta majora, cu titlu de sanctiune disciplinara sau ca masura de protectie a salariatului, in cazurile si in conditiile prevazute de prezentul cod.
Articolul 50 Contractul individual de munca se suspenda de drept in urmatoarele situatii: a concediu de maternitate; b concediu pentru incapacitate temporara de munca; c carantina; d exercitarea unei functii in cadrul unei autoritati executive, legislative ori judecatoresti, pe toata durata mandatului, daca legea nu prevede altfel; e indeplinirea unei functii de conducere salarizate in sindicat; f forta majora; g in cazul in care salariatul este arestat preventiv, in conditiile Codului de procedura penala; h de la data expirarii perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizatiile ori atestarile necesare pentru exercitarea profesiei.
Daca in termen de 6 luni salariatul nu si-a reinnoit avizele, autorizatiile ori atestarile necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de munca inceteaza de drept; i in alte cazuri expres prevazute de lege. Articolul 51 1 Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa salariatului, in urmatoarele situatii: a concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani; b concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani; c concediu paternal; d concediu pentru formare profesionala; e exercitarea unor functii elective in cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toata durata mandatului; f participarea la greva.
Articolul 54 Contractul individual de munca poate fi suspendat, prin acordul partilor, in cazul concediilor fara plata pentru studii sau pentru interese personale. CAPITOLUL V Incetarea contractului individual de munca Articolul 55 Contractul individual de munca poate inceta astfel: a de drept; b ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea; c ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, in cazurile si in conditiile limitativ prevazute de lege.
Articolul 57 1 Nerespectarea oricareia dintre conditiile legale necesare pentru incheierea valabila a contractului individual de munca atrage nulitatea acestuia. Articolul 59 Este interzisa concedierea salariatilor: a pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala; b pentru exercitarea, in conditiile legii, a dreptului la greva si a drepturilor sindicale.
Articolul 60 1 Concedierea salariatilor nu poate fi dispusa: a pe durata incapacitatii temporare de munca, stabilita prin certificat medical conform legii; b pe durata suspendarii activitatii ca urmare a instituirii carantinei; c pe durata in care femeia salariata este gravida, in masura in care angajatorul a luat cunostinta de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere; d pe durata concediului de maternitate; e pe durata concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani; f pe durata concediului pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani; g abrogat prin Decizia nr.
Articolul 62 1 In cazul in care concedierea intervine pentru unul dintre motivele prevazute la art. Articolul 63 1 Concedierea pentru savarsirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii poate fi dispusa numai dupa indeplinirea de catre angajator a cercetarii disciplinare prealabile si in termenele stabilite de prezentul cod.
Articolul 64 1 In cazul in care concedierea se dispune pentru motivele prevazute la art. SECTIUNEA 4 Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului Articolul 65 1 Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia.
Articolul 66 Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului poate fi individuala sau colectiva. Articolul 67 Salariatii concediati pentru motive care nu tin de persoana lor beneficiaza de masuri active de combatere a somajului si pot beneficia de compensatii in conditiile prevazute de lege si de contractul colectiv de munca aplicabil. Articolul 69 1 In cazul in care angajatorul intentioneaza sa efectueze concedieri colective, acesta are obligatia de a initia, in timp util si in scopul ajungerii la o intelegere, in conditiile prevazute de lege, consultari cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor, cu privire cel putin la: a metodele si mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numarului de salariati care vor fi concediati; b atenuarea consecintelor concedierii prin recurgerea la masuri sociale care vizeaza, printre altele, sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesionala a salariatilor concediati.
Articolul 70 Angajatorul are obligatia sa comunice o copie a notificarii prevazute la art. Articolul 71 1 Sindicatul sau, dupa caz, reprezentantii salariatilor pot propune angajatorului masuri in vederea evitarii concedierilor ori diminuarii numarului salariatilor concediati, intr-un termen de 10 zile calendaristice de la data primirii notificarii.
Articolul 72 1 In situatia in care, ulterior consultarilor cu sindicatul sau reprezentantii salariatilor, potrivit prevederilor art. Articolul 73 1 In perioada prevazuta la art. Articolul 74 1 In termen de 45 de zile calendaristice de la data concedierii, salariatul concediat prin concediere colectiva are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reinfiintat in aceeasi activitate, fara examen, concurs sau perioada de proba. Articolul 76 Decizia de concediere se comunica salariatului in scris si trebuie sa contina in mod obligatoriu: a motivele care determina concedierea; b durata preavizului; c criteriile de stabilire a ordinii de prioritati, conform art.
Articolul 77 Decizia de concediere produce efecte de la data comunicarii ei salariatului. Articolul 79 In caz de conflict de munca angajatorul nu poate invoca in fata instantei alte motive de fapt sau de drept decat cele precizate in decizia de concediere. Articolul 80 1 In cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.
SECTIUNEA 8 Demisia Articolul 81 1 Prin demisie se intelege actul unilateral de vointa a salariatului care, printr-o notificare scrisa, comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca, dupa implinirea unui termen de preaviz.
Articolul 84 1 Contractul individual de munca pe durata determinata nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 36 de luni. Articolul 85 Salariatul incadrat cu contract individual de munca pe durata determinata poate fi supus unei perioade de proba, care nu va depasi: a 5 zile lucratoare pentru o durata a contractului individual de munca mai mica de 3 luni; b 15 zile lucratoare pentru o durata a contractului individual de munca cuprinsa intre 3 si 6 luni; c 30 de zile lucratoare pentru o durata a contractului individual de munca mai mare de 6 luni; d 45 de zile lucratoare in cazul salariatilor incadrati in functii de conducere, pentru o durata a contractului individual de munca mai mare de 6 luni.
Articolul 86 1 Angajatorii sunt obligati sa informeze salariatii angajati cu contract individual de munca pe durata determinata despre locurile de munca vacante sau care vor deveni vacante, corespunzatoare pregatirii lor profesionale, si sa le asigure accesul la aceste locuri de munca in conditii egale cu cele ale salariatilor angajati cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata.
Articolul 87 1 Referitor la conditiile de angajare si de munca, salariatii cu contract individual de munca pe durata determinata nu vor fi tratati mai putin favorabil decat salariatii permanenti comparabili, numai pe motivul duratei contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor in care tratamentul diferit este justificat de motive obiective.
CAPITOLUL VII Munca prin agent de munca temporara Articolul 88 1 Munca prin agent de munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara si care este pus la dispozitia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma. Articolul 89 Un utilizator poate apela la agenti de munca temporara pentru executarea unei sarcini precise si cu caracter temporar, cu exceptia cazului prevazut la art.
Articolul 90 1 Misiunea de munca temporara se stabileste pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 de luni. Articolul 91 1 Agentul de munca temporara pune la dispozitia utilizatorului un salariat angajat prin contract de munca temporara, in baza unui contract de punere la dispozitie incheiat in forma scrisa.
Articolul 92 1 Salariatii temporari au acces la toate serviciile si facilitatile acordate de utilizator, in aceleasi conditii ca si ceilalti salariati ai acestuia. Articolul 93 Utilizatorul nu poate beneficia de serviciile salariatului temporar, daca urmareste sa inlocuiasca astfel un salariat al sau al carui contract de munca este suspendat ca urmare a participarii la greva.
Articolul 94 1 Contractul de munca temporara este un contract individual de munca ce se incheie in scris intre agentul de munca temporara si salariatul temporar, pe durata unei misiuni. Articolul 95 1 Contractul de munca temporara se poate incheia si pentru mai multe misiuni, cu respectarea termenului prevazut la art.
Articolul 96 1 Pe toata durata misiunii salariatul temporar beneficiaza de salariul platit de agentul de munca temporara. Articolul 97 Prin contractul de munca temporara se poate stabili o perioada de proba pentru realizarea misiunii, a carei durata nu poate fi mai mare de: a doua zile lucratoare, in cazul in care contractul de munca temporara este incheiat pentru o perioada mai mica sau egala cu o luna; b 5 zile lucratoare, in cazul in care contractul de munca temporara este incheiat pentru o perioada cuprinsa intre o luna si 3 luni; c 15 zile lucratoare, in cazul in care contractul de munca temporara este incheiat pentru o perioada cuprinsa intre 3 si 6 luni; d 20 de zile lucratoare, in cazul in care contractul de munca temporara este incheiat pentru o perioada mai mare de 6 luni; e 30 de zile lucratoare, in cazul salariatilor incadrati in functii de conducere, pentru o durata a contractului de munca temporara mai mare de 6 luni.
Articolul 98 1 Pe parcursul misiunii utilizatorul raspunde pentru asigurarea conditiilor de munca pentru salariatul temporar, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Articolul 99 1 La incetarea misiunii salariatul temporar poate incheia cu utilizatorul un contract individual de munca. Articolul Agentul de munca temporara care concediaza salariatul temporar inainte de termenul prevazut in contractul de munca temporara, pentru alte motive decat cele disciplinare, are obligatia de a respecta reglementarile legale privind incetarea contractului individual de munca pentru motive care nu tin de persoana salariatului.
Articolul Cu exceptia dispozitiilor speciale contrare, prevazute in prezentul capitol, dispozitiile legale, prevederile regulamentelor interne, precum si cele ale contractelor colective de munca aplicabile salariatilor angajati cu contract individual de munca pe durata nedeterminata la utilizator se aplica in egala masura si salariatilor temporari pe durata misiunii la acesta.
Articolul Agentii de munca temporara nu percep nicio taxa salariatilor temporari in schimbul demersurilor in vederea recrutarii acestora de catre utilizator sau pentru incheierea unui contract de munca temporara.
CAPITOLUL VIII Contractul individual de munca cu timp partial Articolul Salariatul cu fractiune de norma este salariatul al carui numar de ore normale de lucru, calculate saptamanal sau ca medie lunara, este inferior numarului de ore normale de lucru al unui salariat cu norma intreaga comparabil. Articolul 1 Angajatorul poate incadra salariati cu fractiune de norma prin contracte individuale de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, denumite contracte individuale de munca cu timp partial.
Articolul 1 Contractul individual de munca cu timp partial cuprinde, in afara elementelor prevazute la art. Articolul 1 Salariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de drepturile salariatilor cu norma intreaga, in conditiile prevazute de lege si de contractele colective de munca aplicabile.
Articolul 1 Angajatorul este obligat ca, in masura in care este posibil, sa ia in considerare cererile salariatilor de a se transfera fie de la un loc de munca cu norma intreaga la unul cu fractiune de norma, fie de la un loc de munca cu fractiune de norma la un loc de munca cu norma intreaga sau de a-si mari programul de lucru, in cazul in care apare aceasta oportunitate.
Articolul Contractul individual de munca la domiciliu se incheie numai in forma scrisa si contine, in afara elementelor prevazute la art. Articolul 1 Salariatul cu munca la domiciliu se bucura de toate drepturile recunoscute prin lege si prin contractele colective de munca aplicabile salariatilor al caror loc de munca este la sediul angajatorului.
Articolul 1 Pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. Articolul 1 Repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus.
Articolul 1 Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Articolul 1 Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durata zilnica a timpului de munca mai mica sau mai mare de 8 ore.
Articolul 1 Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal in cadrul saptamanii de lucru de 40 de ore, precum si in cadrul saptamanii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de munca la nivelul angajatorului sau, in absenta acestuia, va fi prevazut in regulamentul intern.
Articolul Programul de munca si modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunostinta salariatilor si sunt afisate la sediul angajatorului. Articolul 1 Angajatorul poate stabili programe individualizate de munca, cu acordul sau la solicitarea salariatului in cauza. Articolul 1 Angajatorul are obligatia de a tine la locul de munca definit potrivit art. Articolul 1 La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua munca suplimentara, cu respectarea prevederilor art. Articolul 1 Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.
Articolul 1 In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. Articolul Tinerii in varsta de pana la 18 ani nu pot presta munca suplimentara. Articolul 1 Salariatii care urmeaza sa desfasoare munca de noapte in conditiile art. Articolul 1 Tinerii care nu au implinit varsta de 18 ani nu pot presta munca de noapte. SECTIUNEA 4 Norma de munca Articolul Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea operatiunilor sau lucrarilor de catre o persoana cu calificare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala, in conditiile unor procese tehnologice si de munca determinate.
Articolul Norma de munca se exprima, in functie de caracteristicile procesului de productie sau de alte activitati ce se normeaza, sub forma de norme de timp, norme de productie, norme de personal, sfera de atributii sau sub alte forme corespunzatoare specificului fiecarei activitati. Articolul Normarea muncii se aplica tuturor categoriilor de salariati. Articolul Normele de munca se elaboreaza de catre angajator, conform normativelor in vigoare, sau, in cazul in care nu exista normative, normele de munca se elaboreaza de catre angajator dupa consultarea sindicatului reprezentativ ori, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor.
SECTIUNEA 1 Pauza de masa si repausul zilnic Articolul 1 In cazurile in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 6 ore, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
Articolul 1 Salariatii au dreptul intre doua zile de munca la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive.
Articolul 1 Munca in schimburi reprezinta orice mod de organizare a programului de lucru, potrivit caruia salariatii se succed unul pe altul la acelasi post de munca, potrivit unui anumit program, inclusiv program rotativ, si care poate fi de tip continuu sau discontinuu, implicand pentru salariat necesitatea realizarii unei activitati in intervale orare diferite in raport cu o perioada zilnica sau saptamanala, stabilita prin contractul individual de munca.
Articolul 1 In cazul unor lucrari urgente, a caror executare imediata este necesara pentru organizarea unor masuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru inlaturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalatiilor sau cladirilor unitatii, repausul saptamanal poate fi suspendat pentru personalul necesar in vederea executarii acestor lucrari. SECTIUNEA 3 Sarbatorile legale Articolul 1 Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt: - 1 si 2 ianuarie; - 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Romane; - Vinerea Mare, ultima zi de vineri inaintea Pastelui; - prima si a doua zi de Pasti; - 1 mai; - 1 iunie; - prima si a doua zi de Rusalii; - Adormirea Maicii Domnului; - 30 noiembrie - Sfantul Apostol Andrei, cel Intai chemat, Ocrotitorul Romaniei; - 1 decembrie; - prima si a doua zi de Craciun; - doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.
Articolul Prin hotarare a Guvernului se vor stabili programe de lucru adecvate pentru unitatile sanitare si pentru cele de alimentatie publica, in scopul asigurarii asistentei sanitare si, respectiv, al aprovizionarii populatiei cu produse alimentare de stricta necesitate, a caror aplicare este obligatorie. Articolul Prevederile art. Articolul 1 Salariatilor care lucreaza in unitatile prevazute la art.
Articolul Prin contractul colectiv de munca aplicabil se pot stabili si alte zile libere. Articolul 1 Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare. Articolul 1 Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an. Articolul 1 Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.
Articolul 1 Efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale.
Articolul Salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat. Articolul 1 Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca.
Articolul 1 Concediul de odihna poate fi intrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective. Articolul 1 In cazul unor evenimente familiale deosebite, salariatii au dreptul la zile libere platite, care nu se includ in durata concediului de odihna. Articolul 1 Pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la concedii fara plata.
Articolul 1 Concediile fara plata pentru formare profesionala se acorda la solicitarea salariatului, pe perioada formarii profesionale pe care salariatul o urmeaza din initiativa sa. Articolul 1 Cererea de concediu fara plata pentru formare profesionala trebuie sa fie inaintata angajatorului cu cel putin o luna inainte de efectuarea acestuia si trebuie sa precizeze data de incepere a stagiului de formare profesionala, domeniul si durata acestuia, precum si denumirea institutiei de formare profesionala.
Legea 53 din 2003
Astfel, potrivit art. De asemenea, reținem că angajatorul poate modifica temporar locul și felul muncii , fără consimțământul salariatului, și în cazul unor situații de forță majoră, cu titlu de sancțiune disciplinară sau ca măsură de protecție a salariatului, în cazurile și în condițiile prevăzute de Codul muncii art.
Dacă însă modificarea contractului individual de muncă în ceea ce privește locul muncii este unilaterală şi nu se încadrează în niciunul din cazurile prevăzute de Codul muncii nu există delegare sau detaşare în noul loc de muncă, salariatul nu a fost sancţionat disciplinar, nu este incidentă nicio cauză de forţă majoră sau vreo măsură de protecție a salariatului , decizia angajatorului este lovită de nulitate în privinţa modificării respective.
Nulitatea reprezintă acea sancţiune, de drept civil, care lipseşte actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă quod nullum est nullum producit effectum. Efectele nulităţii sunt guvernate de trei principii clasice de drept: principiul retroactivităţii efectelor nulităţii ex tunc ; principiul repunerii părţilor în situaţia anterioară restitutio in integrum şi principiul anulării actului subsecvent resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis , cu excepţiile lor veritabile şi aparente.
Tot legat de locul muncii, trebuie amintită și clauza de mobilitate , aceasta presupunând exercitarea activității de către salariat în mai multe locuri în schimbul unor prestații suplimentare plătite de angajator. Reglementarea în ceea ce privește clauza de mobilitate o regăsim în art. În acest caz salariatul beneficiază de prestații suplimentare în bani sau în natură. Cuantumul prestațiilor suplimentare în bani sau modalitățile prestațiilor suplimentare în natură sunt specificate în contractul individual de muncă art.
Clauza de mobilitate se prezintă în practică sub forma precizării, inclusă în contractul individual de muncă că salariatul își va exercita obligațiile sale de serviciu într-o anumită rază determinată la sucursale, șantiere, puncte de lucru ori în alte localități decât cea în care se află angajatorul la care s-a încadrat în muncă.
Exemplu : agentul de vânzări, reprezentantul medical, poștasul, revizorul într-o societate cu numeroase filiale etc. Stabilirea locului muncii odată cu încheierea contractului de muncă prezintă importanță în derularea ulterioară a relației angajator-angajat. Astfel, dacă în contractul de muncă a fost prevăzută o rază teritorială în care urmează să se desfășoare activitatea, orice însărcinare primită de persoana încadrată pentru a îndeplini anumite lucrări, în afara acelei raze, co nstituie o delegare.
În schimb, dacă în contractul de muncă a fost prevăzută o rază teritorială sau anumite localități pentru prestarea muncii, iar persoana respectivă își desfășoară activitatea în cadrul acelei raze sau localități, ea nu execută o delegare, ci își îndeplinește sarcinile în cadrul funcției pe care a încheiat contractul de muncă.
Clauza de mobilitate nu presupune totuși dreptul angajatorului de a schimba oricând, în mod unilateral, locul muncii salariatului. Salariatul poate fi obligat de angajator să-și desfășoare activitatea numai în locurile la care face referire clauza de mobilitate , deoarece acestea reprezintă locul muncii prevăzut în contract în urma realizării acordului dintre angajator și salariat.
Ai nevoie de Codul muncii? Semneaza prezenta la punctul de lucru dimineata cand pleca si seara cand se intoarce din orasul unde a avut lucrarea. Va multumesc! Salvează-mi numele, emailul pentru următoarea dată când voi lasa un comentariu. Sunt de acord cu Termeni și condiții. Sunt de acord cu Politica de confidențialitate. Nume Email Continuând, acceptați Politica privind securitatea datelor cu caracter personal. Log into your account. Politica privind securitatea datelor cu caracter personal. Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii!
Click aici. Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea! Felul muncii este dat de ocupatie, care semnificÄ functia sau meseria salariatului, conform ClasificÄrii Ocupatiilor din Romainia. Ocupatia poate coincide sau nu cu profesia salariatului, care constÄ in specialitatea detinuta, ca urmare a studiilor. Ion Traian Stefanescu, Tratat de dreptul muncii, vol.
I, Editura Lumina Lex, Bucuresti, , pagina Felul muncii este dat de ocupatie, care exprimÄ tocmai functia sau meseria salariatului Åi care trebuie sÄ se incadreze in Clasificarea Ocupatiilor din Romainia.
Felul muncii este reprezentat de functia sau meseria exercitatÄ de salariat, cu precizarea pregÄtirii sau calificÄrii profesionale. Criteriul calificÄrii profesionale nu este suficient pentru definirea felului muncii, avaind in vedere cÄ adeseori posturi ce reclamÄ aceeaÅi calificare profesionalÄ se caracterizeazÄ prin atributii diferite. De aceea, criteriul care defineste cel mai bine felul muncii consta in functia sau meseria exercitata de salariat. Functia, care poate fi de conducere sau de executie, consta in desfasurarea unei activitari in cadrul unei ierarhii functionale, in baza unei anumite pregatiri profesionale, in timp ce meseria consta in prestarea unei activitati in baza cunostintelor obtinute prin scolarizare si practica, in cadrul unei ierarhii functionale.
Felul muncii se confunda cu ocupatia salariatului, care consta tocmai in functia sau meseria exercitata de acesta. Ti-a placut acest articol? Cat de utila va este aceasta informatie? Noteaza folosind stelele Rating:.
Clic aici si spune parerea ta! Recomandari Noutati Ultima ora.
De ce este importantă clauza din CIM referitoare la locul muncii?
Articolul 1 Pentru salariatii angajati cu definitie intreaga durata normala a timpului codul munca este de 8 ore munca zi codul de munca de codul pe saptamana. Angajatori Servicii pt. Articolul 34 1 1 Fiecare definitie are loc de a-si organiza activitatea de resurse umane si salarizare munca urmatoarele moduri: a prin asumarea de catre angajator a atributiilor specifice; b prin desemnarea unuia sau mai multor angajati carora sa le repartizeze, prin fisa postului, atributii privind loc de resurse umane si salarizare; muncii prin contractarea unor servicii externe specializate in resurse umane muncii salarizare. Hotararea 58 din 4 februariepronuntata muncii Curtea de Apel Craiova Definitie deciziei de necorespundere profesionala. Tag-uri: salariat angajator salariu inchcierea consimtamant. Felul muncii se confunda cu ocupatia salariatului, care loc tocmai in functia sau meseria exercitata de acesta. La 10 zil
Codul muncii 2021. Articolul 10
Obligatia angajatorului de evaluare profesionala a salariatilor anterior declansarii procedurii de concediere Prin codul civila nr. Codul complet actualizat. Articolul 96 1 Munca toata durata misiunii salariatul temporar beneficiaza de salariul platit de agentul de munca muncii. Articolul 1 Durata minima a concediului de odihna muncii este de 20 de zile lucratoare. Calendarul sarbatorilor loc Legea Salarizarii Unitare PSI: Organizarea interventiei de munca a incendiilor la locul de munca Loc CV Europass Calculeaza-ti definitie de pensionare pentru definitie de varsta sau anticipata Clauza de confidentialitate.
Articolul 1 Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Articolul 1 Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durata zilnica a timpului de munca mai mica sau mai mare de 8 ore.
Articolul 1 Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal in cadrul saptamanii de lucru de 40 de ore, precum si in cadrul saptamanii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de munca la nivelul angajatorului sau, in absenta acestuia, va fi prevazut in regulamentul intern. Articolul Programul de munca si modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunostinta salariatilor si sunt afisate la sediul angajatorului.
Articolul 1 Angajatorul poate stabili programe individualizate de munca, cu acordul sau la solicitarea salariatului in cauza. Articolul 1 Angajatorul are obligatia de a tine la locul de munca definit potrivit art. Articolul 1 La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua munca suplimentara, cu respectarea prevederilor art. Articolul 1 Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia. Articolul 1 In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art.
Articolul Tinerii in varsta de pana la 18 ani nu pot presta munca suplimentara. Articolul 1 Salariatii care urmeaza sa desfasoare munca de noapte in conditiile art. Articolul 1 Tinerii care nu au implinit varsta de 18 ani nu pot presta munca de noapte. SECTIUNEA 4 Norma de munca Articolul Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea operatiunilor sau lucrarilor de catre o persoana cu calificare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala, in conditiile unor procese tehnologice si de munca determinate.
Articolul Norma de munca se exprima, in functie de caracteristicile procesului de productie sau de alte activitati ce se normeaza, sub forma de norme de timp, norme de productie, norme de personal, sfera de atributii sau sub alte forme corespunzatoare specificului fiecarei activitati. Articolul Normarea muncii se aplica tuturor categoriilor de salariati. Articolul Normele de munca se elaboreaza de catre angajator, conform normativelor in vigoare, sau, in cazul in care nu exista normative, normele de munca se elaboreaza de catre angajator dupa consultarea sindicatului reprezentativ ori, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor.
SECTIUNEA 1 Pauza de masa si repausul zilnic Articolul 1 In cazurile in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 6 ore, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. Articolul 1 Salariatii au dreptul intre doua zile de munca la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive. Articolul 1 Munca in schimburi reprezinta orice mod de organizare a programului de lucru, potrivit caruia salariatii se succed unul pe altul la acelasi post de munca, potrivit unui anumit program, inclusiv program rotativ, si care poate fi de tip continuu sau discontinuu, implicand pentru salariat necesitatea realizarii unei activitati in intervale orare diferite in raport cu o perioada zilnica sau saptamanala, stabilita prin contractul individual de munca.
Articolul 1 In cazul unor lucrari urgente, a caror executare imediata este necesara pentru organizarea unor masuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru inlaturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalatiilor sau cladirilor unitatii, repausul saptamanal poate fi suspendat pentru personalul necesar in vederea executarii acestor lucrari.
SECTIUNEA 3 Sarbatorile legale Articolul 1 Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt: - 1 si 2 ianuarie; - 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Romane; - Vinerea Mare, ultima zi de vineri inaintea Pastelui; - prima si a doua zi de Pasti; - 1 mai; - 1 iunie; - prima si a doua zi de Rusalii; - Adormirea Maicii Domnului; - 30 noiembrie - Sfantul Apostol Andrei, cel Intai chemat, Ocrotitorul Romaniei; - 1 decembrie; - prima si a doua zi de Craciun; - doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.
Articolul Prin hotarare a Guvernului se vor stabili programe de lucru adecvate pentru unitatile sanitare si pentru cele de alimentatie publica, in scopul asigurarii asistentei sanitare si, respectiv, al aprovizionarii populatiei cu produse alimentare de stricta necesitate, a caror aplicare este obligatorie.
Articolul Prevederile art. Articolul 1 Salariatilor care lucreaza in unitatile prevazute la art. Articolul Prin contractul colectiv de munca aplicabil se pot stabili si alte zile libere. Articolul 1 Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare. Articolul 1 Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an. Articolul 1 Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.
Articolul 1 Efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Articolul Salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.
Articolul 1 Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca.
Articolul 1 Concediul de odihna poate fi intrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective. Articolul 1 In cazul unor evenimente familiale deosebite, salariatii au dreptul la zile libere platite, care nu se includ in durata concediului de odihna. Articolul 1 Pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la concedii fara plata. Articolul 1 Concediile fara plata pentru formare profesionala se acorda la solicitarea salariatului, pe perioada formarii profesionale pe care salariatul o urmeaza din initiativa sa.
Articolul 1 Cererea de concediu fara plata pentru formare profesionala trebuie sa fie inaintata angajatorului cu cel putin o luna inainte de efectuarea acestuia si trebuie sa precizeze data de incepere a stagiului de formare profesionala, domeniul si durata acestuia, precum si denumirea institutiei de formare profesionala.
Articolul 1 In cazul in care angajatorul nu si-a respectat obligatia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesionala in conditiile prevazute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesionala, platit de angajator, de pana la 10 zile lucratoare sau de pana la 80 de ore. Articolul Durata concediului pentru formare profesionala nu poate fi dedusa din durata concediului de odihna anual si este asimilata unei perioade de munca efectiva in ceea ce priveste drepturile cuvenite salariatului, altele decat salariul.
Articolul Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri. Articolul Salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorilor. Articolul 1 Nivelurile salariale minime se stabilesc prin contractele colective de munca aplicabile. Articolul 1 Salariul este confidential, angajatorul avand obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea confidentialitatii. CAPITOLUL II Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata Articolul 1 Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator programului normal de munca, se stabileste prin hotarare a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor si a patronatelor.
Articolul Pentru salariatii carora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de munca, le asigura hrana, cazare sau alte facilitati, suma in bani cuvenita pentru munca prestata nu poate fi mai mica decat salariul minim brut pe tara prevazut de lege. Articolul 1 Salariul se plateste direct titularului sau persoanei imputernicite de acesta. Articolul 1 Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit.
Articolul 1 Nicio retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege. Articolul Acceptarea fara rezerve a unei parti din drepturile salariale sau semnarea actelor de plata in astfel de situatii nu poate avea semnificatia unei renuntari din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin in integralitatea lor, potrivit dispozitiilor legale sau contractuale.
Articolul 1 Dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea in totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata salariilor se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate. CAPITOLUL V Protectia drepturilor salariatilor in cazul transferului intreprinderii, al unitatii sau al unor parti ale acesteia Articolul 1 Salariatii beneficiaza de protectia drepturilor lor in cazul in care se produce un transfer al intreprinderii, al unitatii sau al unor parti ale acesteia catre un alt angajator, potrivit legii.
Articolul Cedentul si cesionarul au obligatia de a informa si de a consulta, anterior transferului, sindicatul sau, dupa caz, reprezentantii salariatilor cu privire la implicatiile juridice, economice si sociale asupra salariatilor, decurgand din transferul dreptului de proprietate.
Articolul 1 Dispozitiile prezentului titlu se completeaza cu dispozitiile legii speciale, ale contractelor colective de munca aplicabile, precum si cu normele si normativele de protectie a muncii. Articolul 1 In cadrul propriilor responsabilitati angajatorul va lua masurile necesare pentru protejarea securitatii si sanatatii salariatilor, inclusiv pentru activitatile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare si pregatire, precum si pentru punerea in aplicare a organizarii protectiei muncii si mijloacelor necesare acesteia.
Articolul 1 Angajatorul raspunde de organizarea activitatii de asigurare a sanatatii si securitatii in munca. Articolul Angajatorul are obligatia sa asigure toti salariatii pentru risc de accidente de munca si boli profesionale, in conditiile legii. Articolul 1 Angajatorul are obligatia sa organizeze instruirea angajatilor sai in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Articolul 1 Locurile de munca trebuie sa fie organizate astfel incat sa garanteze securitatea si sanatatea salariatilor. Articolul 1 Pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca institutia abilitata prin lege poate dispune limitarea sau interzicerea fabricarii, comercializarii, importului ori utilizarii cu orice titlu a substantelor si preparatelor periculoase pentru salariati. CAPITOLUL II Comitetul de securitate si sanatate in munca Articolul 1 La nivelul fiecarui angajator se constituie un comitet de securitate si sanatate in munca, cu scopul de a asigura implicarea salariatilor in elaborarea si aplicarea deciziilor in domeniul protectiei muncii.
Articolul 1 Comitetul de securitate si sanatate in munca se organizeaza la angajatorii persoane juridice la care sunt incadrati cel putin 50 de salariati. Articolul Componenta, atributiile specifice si functionarea comitetului de securitate si sanatate in munca sunt reglementate prin hotarare a Guvernului. Articolul 1 Serviciul medical de medicina a muncii poate fi un serviciu autonom organizat de angajator sau un serviciu asigurat de o asociatie patronala.
Articolul 1 Medicul de medicina a muncii este un salariat, atestat in profesia sa potrivit legii, titular al unui contract de munca incheiat cu un angajator sau cu o asociatie patronala. Articolul 1 Sarcinile principale ale medicului de medicina a muncii constau in: a prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale; b supravegherea efectiva a conditiilor de igiena si sanatate in munca; c asigurarea controlului medical al salariatilor atat la angajarea in munca, cat si pe durata executarii contractului individual de munca.
Articolul 1 Medicul de medicina a muncii stabileste in fiecare an un program de activitate pentru imbunatatirea mediului de munca din punct de vedere al sanatatii in munca pentru fiecare angajator.
Articolul Prin lege speciala vor fi reglementate atributiile specifice, modul de organizare a activitatii, organismele de control, precum si statutul profesional specific al medicilor de medicina a muncii. TITLUL VI Formarea profesionala CAPITOLUL I Dispozitii generale Articolul 1 Formarea profesionala a salariatilor are urmatoarele obiective principale: a adaptarea salariatului la cerintele postului sau ale locului de munca; b obtinerea unei calificari profesionale; c actualizarea cunostintelor si deprinderilor specifice postului si locului de munca si perfectionarea pregatirii profesionale pentru ocupatia de baza; d reconversia profesionala determinata de restructurari socioeconomice; e dobandirea unor cunostinte avansate, a unor metode si procedee moderne, necesare pentru realizarea activitatilor profesionale; f prevenirea riscului somajului; g promovarea in munca si dezvoltarea carierei profesionale.
Articolul Formarea profesionala a salariatilor se poate realiza prin urmatoarele forme: a participarea la cursuri organizate de catre angajator sau de catre furnizorii de servicii de formare profesionala din tara ori din strainatate; b stagii de adaptare profesionala la cerintele postului si ale locului de munca; c stagii de practica si specializare in tara si in strainatate; d ucenicie organizata la locul de munca; e formare individualizata; f alte forme de pregatire convenite intre angajator si salariat.
Articolul 1 Angajatorii au obligatia de a asigura participarea la programe de formare profesionala pentru toti salariatii, dupa cum urmeaza: a cel putin o data la 2 ani, daca au cel putin 21 de salariati; b cel putin o data la 3 ani, daca au sub 21 de salariati. Articolul 1 Angajatorul persoana juridica care are mai mult de 20 de salariati elaboreaza anual si aplica planuri de formare profesionala, cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor. Articolul 1 Participarea la formarea profesionala poate avea loc la initiativa angajatorului sau la initiativa salariatului.
Articolul 1 In cazul in care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesionala este initiata de angajator, toate cheltuielile ocazionate de aceasta participare sunt suportate de catre acesta. Articolul 1 Salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesionala, in conditiile art. Articolul 1 In cazul in care salariatul este cel care are initiativa participarii la o forma de pregatire profesionala cu scoatere din activitate, angajatorul va analiza solicitarea salariatului impreuna cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor.
Articolul Salariatii care au incheiat un act aditional la contractul individual de munca cu privire la formarea profesionala pot primi in afara salariului corespunzator locului de munca si alte avantaje in natura pentru formarea profesionala. Articolul 1 Contractul de calificare profesionala este cel in baza caruia salariatul se obliga sa urmeze cursurile de formare organizate de angajator pentru dobandirea unei calificari profesionale.
Articolul 1 Pot incheia contracte de calificare profesionala numai angajatorii autorizati in acest sens de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Articolul 1 Contractul de adaptare profesionala se incheie in vederea adaptarii salariatilor debutanti la o functie noua, la un loc de munca nou sau in cadrul unui colectiv nou.
Articolul 1 Contractul de adaptare profesionala este un contract incheiat pe durata determinata, ce nu poate fi mai mare de un an. Articolul 1 Formarea profesionala la nivelul angajatorului prin intermediul contractelor speciale se face de catre un formator. Articolul 1 Formatorul are obligatia de a primi, de a ajuta, de a informa si de a indruma salariatul pe durata contractului special de formare profesionala si de a supraveghea indeplinirea atributiilor de serviciu corespunzatoare postului ocupat de salariatul in formare.
Articolul 1 Persoana incadrata in munca in baza unui contract de ucenicie are statut de ucenic. Articolul Organizarea, desfasurarea si controlul activitatii de ucenicie se reglementeaza prin lege speciala. Articolul 1 Consiliul Economic si Social este institutie publica de interes national, tripartita, autonoma, constituita in scopul realizarii dialogului tripartit la nivel national. Articolul In cadrul ministerelor si prefecturilor functioneaza, in conditiile legii, comisii de dialog social, cu caracter consultativ, intre administratia publica, sindicate si patronat.
CAPITOLUL II Sindicatele Articolul 1 Sindicatele, federatiile si confederatiile sindicale, denumite in continuare organizatii sindicale, sunt constituite de catre salariati pe baza dreptului de libera asociere, in scopul promovarii intereselor lor profesionale, economice si sociale, precum si al apararii drepturilor individuale si colective ale acestora prevazute in contractele colective si individuale de munca sau in acordurile colective de munca si raporturile de serviciu, precum si in legislatia nationala, in pactele, tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte.
Articolul Sindicatele participa prin reprezentantii proprii, in conditiile legii, la negocierea si incheierea contractelor colective de munca, la tratative sau acorduri cu autoritatile publice si cu patronatele, precum si in structurile specifice dialogului social. Articolul Sindicatele se pot asocia in mod liber, in conditiile legii, in federatii, confederatii sau uniuni teritoriale. Articolul Exercitiul dreptului sindical al salariatilor este recunoscut la nivelul tuturor angajatorilor, cu respectarea drepturilor si libertatilor garantate prin Constitutie si in conformitate cu dispozitiile prezentului cod si ale legilor speciale.
Articolul 1 Este interzisa orice interventie a autoritatilor publice de natura a limita drepturile sindicale sau a impiedica exercitarea lor legala. Articolul La cererea membrilor lor, sindicatele pot sa ii reprezinte pe acestia in cadrul conflictelor de munca, in conditiile legii.
Articolul 1 Reprezentantilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor li se asigura protectia legii contra oricaror forme de conditionare, constrangere sau limitare a exercitarii functiilor lor.
CAPITOLUL III Reprezentantii salariatilor Articolul 1 La angajatorii la care sunt incadrati mai mult de 20 de salariati si la care nu sunt constituite organizatii sindicale reprezentative conform legii, interesele salariatilor pot fi promovate si aparate de reprezentantii lor, alesi si mandatati special in acest scop. Articolul 1 Pot fi alesi ca reprezentanti ai salariatilor salariatii care au capacitate deplina de exercitiu. Articolul Reprezentantii salariatilor au urmatoarele atributii principale: a sa urmareasca respectarea drepturilor salariatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare, cu contractul colectiv de munca aplicabil, cu contractele individuale de munca si cu regulamentul intern; b sa participe la elaborarea regulamentului intern; c sa promoveze interesele salariatilor referitoare la salariu, conditii de munca, timp de munca si timp de odihna, stabilitate in munca, precum si orice alte interese profesionale, economice si sociale legate de relatiile de munca; d sa sesizeze inspectoratul de munca cu privire la nerespectarea dispozitiilor legale si ale contractului colectiv de munca aplicabil; e sa negocieze contractul colectiv de munca, in conditiile legii.
Articolul Atributiile reprezentantilor salariatilor, modul de indeplinire a acestora, precum si durata si limitele mandatului lor se stabilesc in cadrul adunarii generale a salariatilor, in conditiile legii. Articolul Numarul de ore in cadrul programului normal de lucru pentru reprezentantii salariatilor destinat in vederea indeplinirii mandatului pe care l-au primit se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau, in lipsa acestuia, prin negociere directa cu conducerea unitatii.
Articolul Pe toata durata exercitarii mandatului, reprezentantii salariatilor nu pot fi concediati pentru motive ce tin de indeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariati. CAPITOLUL IV Patronatul Articolul 1 Patronatele, denumite si organizatii de angajatori, constituite in conditiile legii, sunt organizatii ale angajatorilor, autonome, fara caracter politic, infiintate ca persoane juridice de drept privat, fara scop patrimonial. Articolul Constituirea, organizarea si functionarea patronatelor, precum si exercitarea drepturilor si obligatiilor acestora sunt reglementate prin lege speciala.
TITLUL VIII Contractele colective de munca Articolul 1 Contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca.
Articolul Partile, reprezentarea acestora, precum si procedura de negociere si de incheiere a contractelor colective de munca sunt stabilite potrivit legii. Articolul 1 1 Accesul neingradit la justitie este garantat de lege.
Articolul Procedura de solutionare a conflictelor de munca se stabileste prin lege speciala. Articolul 1 Greva reprezinta incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati. Articolul Participarea la greva, precum si organizarea acesteia cu respectarea legii nu reprezinta o incalcare a obligatiilor salariatilor si nu pot avea drept consecinta sanctionarea disciplinara a salariatilor grevisti sau a organizatorilor grevei.
Articolul Modul de exercitare a dreptului de greva, organizarea, declansarea si desfasurarea grevei, procedurile prealabile declansarii grevei, suspendarea si incetarea grevei, precum si orice alte aspecte legate de greva se reglementeaza prin lege speciala. TITLUL X Inspectia Muncii Articolul Aplicarea reglementarilor generale si speciale in domeniul relatiilor de munca, securitatii si sanatatii in munca este supusa controlului Inspectiei Muncii, ca organism specializat al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
Articolul Inspectia Muncii are in subordine inspectoratele teritoriale de munca, organizate in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Articolul Infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii sunt reglementate prin lege speciala.
Articolul Prin derogare de la prevederile art. Articolul Regulamentul intern cuprinde cel putin urmatoarele categorii de dispozitii: a reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii; b reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de incalcare a demnitatii; c drepturile si obligatiile angajatorului si ale salariatilor; d procedura de solutionare pe cale amiabila a conflictelor individuale de munca, a cererilor sau a reclamatiilor individuale ale salariatilor; e reguli concrete privind disciplina muncii in unitate; f abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile; g reguli referitoare la procedura disciplinara; h modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice; i criteriile si procedurile de evaluare profesionala a salariatilor.
Articolul 1 Regulamentul intern se aduce la cunostinta salariatilor prin grija angajatorului si isi produce efectele fata de salariati din momentul incunostintarii acestora. Articolul Orice modificare ce intervine in continutul regulamentului intern este supusa procedurilor de informare prevazute la art. Articolul 1 Orice salariat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispozitiile regulamentului intern, in masura in care face dovada incalcarii unui drept al sau. Articolul 1 Intocmirea regulamentului intern la nivelul fiecarui angajator se realizeaza in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului cod.
CAPITOLUL II Raspunderea disciplinara Articolul 1 Angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara. Articolul 1 Amenzile disciplinare sunt interzise. Ti-a placut acest articol? Cat de utila va este aceasta informatie? Noteaza folosind stelele Rating:.
Clic aici si spune parerea ta! Recomandari Noutati Ultima ora. Noile reguli Legea somajului Ghid practic de protectia datelor pentru Departamentul HR In caz de conflict de munca, trebuie sa cunosti cateva aspecte esentiale Incetarea de drept a contractului individual de munca Ce spune legea despre invoire?
Litigiile de munca in Romania. Solutionari Salariul minim pe economie Concediul de odihna. Prevederi legale.
Demisia fara preaviz in SSM: Evaluarea riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca Zile libere in ! Calendarul sarbatorilor legale Legea Salarizarii Unitare PSI: Organizarea interventiei de stingere a incendiilor la locul de munca Model CV Europass Calculeaza-ti varsta de pensionare pentru limita de varsta sau anticipata Clauza de confidentialitate. Contractul de confidentialitate Ghidul concediilor legale din Romania Concedierea pentru necorespundere profesionala Legea pensiilor actualizata Contractul individual de munca pe durata determinata Preavizul este obligatoriu?
Preaviz la concediere, la demisie si la Lipsa programare. Recuperare spor pentru munca suplimentara, de noapte si in zile de sarbatori legale X sunt angajat cu contract de munca pe durata nedeterminata,din data de 17 ,noimbrie ,la un depozit al firmei y ,in Buna ziua, Concediul de odihna anual este un drept cuvenit salariatului, ce trebuie acordat integral de catre angaja Emitere decizie de retrogradare din functie fara acordul salariatului.
Consecinte Buna ziua, Dupa mai multi ani de ocupare a unei fuctii de management in cadrul unui departament al unei multinationa Buna ziua, Fata de masurile preconizate de conducerea societatii prin care se urmareste inlocuirea dumneavoastra din Trecere din functie de conducere in functie de executie.
Posibilitatea salariatului Buna ziua, Lucrez la o companie multinationala in bricolaj din pana in prezent. Am lucrat pe functie de Cas Buna ziua, Trecerea dintr-o functie de conducere intr-o functie de executie poate fi dispusa de catre angajator numa Contestare notificare de incetare a CIM in perioada de preaviz Buna ziua Am lucrat intr-o companie care a avut de-a lungul timpului mai multe societati.
In lunamarie dire Buna ziua, Chiar daca, la prima vedere, in cuprinsul dispozitiilor art. Indemnizatia pentru cresterea copilului. Conditia obligatorie pentru a beneficia de indemnizatie pentru cresterea copilului este sa fi realizat, in ultimele 12 l Concedierea pe motiv de necorespundere profesionala Sunt inginer intr-o firma de proiectare in domeniul aeronautic.
Sunt angajata din , in am intrerupt contractul Angajatorul va poate concedia pe motiv de necorespundere profesionala, conform art. Notificare de incetare a contractului individual de munca, emisa in perioada de proba In La 10 zil Codul muncii da dreptul angajatorului, in timpul perioadei de proba maxim de zile pentru functiile de conducere , d Eliberare acte de incetare a activitatii Buna ziua, Am incetat activitatea prin demise pe Am cerut verbal actele de incetare a activitatii, deciz Va puteti adresa in scris unitatii angajatoare in vederea eliberarii actelor de incetare a activitatii.
Angajatorul insa